DIY: Cum se face compostul - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină DIY: Cum se face compostul - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

DIY: Cum se face compostul

Descompunerea este un proces natural care are loc tot timpul in jurul nostru, iar unul dintre cele mai graitoare exemple este solul bogat si negru din padure obtinut prin transformarea resturilor vegetale, in humus bogat in nutrienti. Altfel spus: cum se face compostul, in varianta naturala.

Studiind, invatand si experimentand, oamenii au reusit sa creeze variante proprii ale procesului de compostare si chiar sa le adapteze astfel incat sa se poata aplica in orice curte.

Ceea ce se intampla prin activitatile descrise in continuare este administrarea si pe alocuri grabirea proceselor guvernate de Mama Natura, astfel incat sa putem valorifica toate resturile vegetale din curte, in conditii optime.

recipient_compost03 recipient_compost01 recipient_compost02

Ce este compostarea?

Prin compostare se intelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice si fizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale de la starea lor initiala si pana ajung in diferite stadii de humificare, specifice compostului.

Procesul de descompunere este asigurat de milioanele de organisme microscopice (bacterii, fungi) care traiesc in materiile organice in descopunere, hranindu-se practic cu acestea si reciclandu-le astfel in mod natural, pana ce la final se obtine un material foarte valoros si bogat in nutrienti pentru fertilizarea solului, similar humusului.

Procesele ce se desfasoara intr-o gramada de compost pot fi aerobe sau anaerobe. Ambele duc la acelasi rezultat final, dar cele anaerobe fac procesul sa fie mult mai lung si mai urat mirositor decat cele aerobe.

Chiar daca suna  complicat, nu este. Sa vedem impreuna cum se face compostul.

Locul sau recipientul pentru compost

Alegeti-va cu grija locul in care veti amenaja spatiul pentru producerea compostului, astfel incat sa imbinati functionalul si esteticul si sa nu va deranjati vecinii cu eventualele mirosuri. O zona mai retrasa este indicata pentru aceste activitati.

Nu folositi recipiente de plastic sau metal complet inchise, pentru ca aerul are un rol deosebit de important in procesul de compostare.

Daca va hotarati sa transformati vreun butoi/recipient de plastic sau metal in vas pentru compost, neaparat trebuie sa-i faceti gauri si tineti cont ca trebui sa poate fi miscat/rotit pentru a i se aera continutul.

Compostul se poate produce in aproape orice fel de recipient care permite aerarea sau direct pe sol:

  • Puteti construi sau cumpara recipiente mobile, cum ar fi butoaiele rotative pentru aerarea facila a compostului
  • Construiti recipiente fixe, din materiale disponibile in curte, precum: plasa de sarma, scanduri de lemn si plasa de sarma,  parazapezi, paleti pentru transport-marfa.
  • Faceti pur si simplu o gramada de resturi vegetale – eventual delimitati spatiul pentru compost de restul curtii/gradinii cu jutorul unor scanduri sau bucati de tabla.
  • Incorporarea in sol: daca nu vreti sa faceti compost, fie din cauze estetice, fie pentru ca nu aveti suficienta materie prima, atunci ingropati pur si simplu resturile vegatale sau animale in sol, de fiecare data in alt loc, iar Mama Natura isi va face treaba.
recipient_compost05 recipient_compost04 recipient_compost06

Marimea gramezii de material pentru compost

Se considera ca marimea ideala a unei gramezi de material pentru compost trebuie sa fie undeva in jur de 1 metru cub: o astfel de gramada este suficient de mare ca sa se “coaca” compostul cum trebuie si suficient de mica pentru a fi intoarsa si manevrata fara dificultate.

Daca este vorba despre un recipient, atunci limita este volumul recipientului, insa aveti grija sa nu indesati materialele prea tare, pentru ca astfel nu va mai intra aerul necesar.

 Aerisirea

Zona in care veti amplasa gramada de compost trebuie sa fie bine aerata. In acest sens, amplasarea intr-un spatiu deschis este mult mai buna decat amplasarea intre 2 sau 3 cladiri apropiate, de exemplu.

Oxigenul este esential pentru multitudinea de microorganisme care ajuta la producerea compostului. Daca le veti oferi aer, ele se vor ocupa in continuare de restul procesului de fermentatie. Intoarcerea regulata agramezii /vasului de compost are exact acest rol: de aerare.

Invartiti-l cu regularitate si complet si veti obtine un compost de calitate intr-un timp mai scurt.

Cel mai bun indicator al nevoii de oxigen este mirosul. Daca gramada/recipientul a inceput sa miroase, inseamna ca s-au declansat procesele de fermentatie anaerobe si compostul trebuie invartit.

recipient_compost09 recipient_compost07 recipient_compost10

Umezeala

Nu amplasati gramada de compost  imediat langa constructii din lemn: umezeala compostului poate cauza umezirea si in timp mucegairea/putrezirea lemnului.

Nici amplasarea intr-o zona in care soarele bate toata ziua nu este o idee buna, pentru ca prea multa caldura face ca apa sa se evapore prea repede din compost si procesul de productie fie va fi intrerupt, fie va trebui sa umeziti dvs in mod repetat compostul.

Microbii si bacteriile care fac toata treaba murdara in locul dvs pana la transformarea materiei organice in compost, au nevoie de apa pentru a supravietui, dar este destul de dificil sa determinat cantitatea de apa ideala.

Prea multa apa inseamna ca materia organica nu se va descompune, ci se va transforma intr-o mazga umeda si urat mirositoare, iar prea putina apa inseamna ca procesul de descopunere se va opri si nu veti obtine compost.

Regula de baza este asta: cu cat puneti mai multa materie verde (iarba cosita, buruieni plivite, frunze cazute, resturi de legume/fructe), cu atat mai putina apa trebuie sa adaugati.

Daca adaugati fan sau plante uscate, atunci inmuiati-le/stropiti-le cu apa, pentru a nu usca prea tare movila de compost. Gramada de compost trebuie sa fie umeda, nu uda. Daca precipitatiile sunt prea abundente, iar compostul se face in aer liber, incropiti un acoperis pentru compost, pentru a nu-l strica umezeala prea mare.

suflanta-frunze aspirator-frunze
 Suflanta pentru frunze  Aspirator pentru frunze

Temperatura interna a compostului

Pe masura ce se hranesc, micro-organismele responsabile cu producerea compostului dvs, genereaza caldura, care creste temperatura gramezii de compost si grabeste procesul de descompunere. O gramada de compost care se transforma corespunzator, genereaza temperaturi maxime de 60-70°C. La aceste temperaturi inalte, majoritatea daunatorilor si bolilor plantelor puse la compost sunt distruse, asa ca nu se vor transmite noilor generatii de plante.

In timpul coacerii materialul din compost se descompune si ocupa din ce in ce mai putin spatiu. O movila de compost isi poate reduce volumul cu pana la 70% in timpul coacerii.Pe parcursul coacerii compostului, temperatura variaza astfel:

–    In faza 1 temperaturile oscileaza intre 25-40°C si se datoareaza cresterii si devoltarii bacteriilor si inceperii procesului de fermentatie
–    In faza 2 deja sunt prezente bacterii, ciuperci si alte microorganisme, iar temperatura medie este de 50-60°C, descompunand celuloza, lignina si alte materiale rezistente. Limita superioara a temperaturilor este de 70°C si daca aceasta se mentine macar o zi, aveti garantia ca s-au distrus patogenii si substantele contaminante

–    In faza 3, care este faza de maturare, temperaturile se stabilizeaza  si se continua unele fermentatii, convertindu-se materialul degradat in humus, a carui temperatura este stabila.

Adaugarea de material pe parcurs

Cand adaugati material proaspat la compost, nu il turtiti si ingramaditi peste cel vechi, pentru ca astfel aerul  va iesi si se vor dezvolta cu precadere microbii si bacteriile anaerobe, care desi ajuta si ele la formarea campostului, procesul va fi mult mai lung si mai neplacut mirositor.
Tot pentru a stimula procesul, materiile nou adaugate este mai bine sa fie tocate/maruntite.
Pentru a pastra echilibrul materialelor active, de fiecare data cand adaugati resturi de legume si fructe, adaugati o cantitate similara de frunze sau iarba.

Activatorii procesului de compostare

Activatorii sunt acele substante care contribuie la producerea compostului/descompunere cu cantitati mari de azot, cu microorganisme, sau cu ambele. Activatori pot fi:

  • balegar vechi,
  • lucerna macinata,
  • compost care nu si-a incheiat procesul de fermentatie,
  • alge,
  • faina de alge
  • alte plante de apa.

Alt material ajutator poate fi cenusa de lemn, mai ales daca ati pus in compost materiale  cu aciditate ridicata precum acele de brad si frunzele de stejar, pentru ca cenusa de lemn regleaza nivelul PH-ului.

Pentru dirijarea compostarii si imbunatatirea calitatii produsului final se mai pot adauga:

  • carbonat de calciu – pentru corectarea deficitului de calciu si corectarea reactiei acide;
  • sange si faina de coarne pentru a asigura azotul in absenta gunoiului de grajd;
  • faina de oase – pentru corectarea deficitului de fosfor si calciu;
  • solul argilos sau argila pura – pentru a imbunatati formarea compusilor argilohumati, pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase;
  • gips – pentru imbunatatirea texturii solului;
  • roca fosfatica macinata – pentru eliberarea lenta a fosforului;
  • nisip si pulbere grosiera de granit (in cantitati mici) – pentru reducerea texturii prea argiloase si imbunatatirea drenajului;
  • faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente;
  • roci macinate ori pudra – pentru asigurarea microelementelor saui argilei si pentru reducerea mirosurilor neplacute, imbunatatire formarii humusului si drenajului.

Grabirea procesului

Compostul se descompune cel mai rapid la temperaturi intre 50 si 70°C, deci cau cat temperatura este mai apropiata de acestea, cu atat compostul se va coace mai repede.Puteti grabi procesele astfel:
1.    Tocati cat mai marunt toate ingredientele si astfel faceti mai usoara macerarea lor de catre bacterii.
2.    Invartiti compostul cat mai des si mai bine.
3.    Cand adaugati material nou la gramada de compost, incercati sa adaugati o cantitate mare o data, astfel compostul se va incalzi mai tare si se va coace mai repede.
4.    Gramada de compost sa nu fie amplasata intr-o zona umbrita permanent: caldura intensifica procesele de descompunere.

 compost-carte  compostul-in-gospodarie-carte
 Compostul – cum se face si cum se foloseste  Compostul in gospodarie

Produsul finit

Compostul este gata atunci cand este maron inchis / negru intens, usor, sfaramicios si nu se pot distinge in el nici unul dintre ingredientele originale.

Mirosul sau este usor dulceag si seamana cu cel al pamantului proaspat sapat. Daca se mai simte vreun miros neplacut, atunci compostul nu este gata.

Perioada de timp in care se coace nu este intotdeauna aceeasi: poate dura undeva intre 3 si 12 luni  sau mai mult. Perioada de timp variaza functie de vreme, compozitia gramezii, cat de fin au fost taiate ingredientele, cat de des a fost intors, etc.

Beneficiile utilizarii compostului

Ce se pune si ce nu se pune in compost

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte şi:

Cum să-ți redecorezi locuința, fără să faci gaură în buget

Dacă simți că te-ai plictisit de mobilierul casei tale și vrei să-ți redecorezi locuința, nu …