Casa a fost construită în 2014 în Lučatín, Slovakia şi a fost proiectată de casa de arhitectură Jaro Krobot. Suprafaţă contruită: 93 mp. Suprafaţă utilă la interior: 69.2 mp.
Mărimea sitului, dar şi reglementările de urbanism au impus mărimea clădirii, volumetria, dar şi materialele de construcţie. Pe aceeaşi amprentă exista mai înainte un hambar din lemn şi piatră, din care nu s-a mai mai putut utiliza nimic, iar autorităţile locale au impus ca noua clădire să respecte întocmai amprenta la sol, dar şi volumul celei vechi.
Materialul de construcţie impus a fost lemnul. Deşi este zonă istorică şi s-a dorit refolosirea lemnului din clădirea originală, acesta a fost prea deteriorat pentru a fi sigur, aşa că s-a ales o altă soluţie pe bază de lemn.
Sistemul constructiv: Steko – cărămizi modulare din lemn
Cărămizile sunt făcute din lemn de molid, sunt foarte uşoare şi goale pe dinăuntru, ceea ce înseamnă o manipulare uşoară, inserarea facilă a instalaţiilor, plus izolaţie termică dată de camera de aer. După montare, golul respectiv se poate umple cu celuloză. Pentru o izolaţie termică superioară se face termoizolaţie şi la exterior, din vată minerală.
Modulele din lemn au dimensiuni variate şi există elemente speciale pentru colţuri şi îmbinări. Cărămida de bază are 640X320X240 mm şi are 4 pereţi interiori şi mai există varinte mai mici, cu 3, 2, respectiv 1 perete interior, plus elemente de legătură.
Mai multe detalii despre acest sistem de pereţi găsiţi aici.
Structura internă a casei reflectă tradiţia locală
Structura internă are la baza cele 3 zone tradiţionale dintr-o casă slovacă: zona de zi (camera din faţă), bucătăria şi zona de noapte (camera din spate), interconectate de un coridor ce străbate casă de la un capăt la altul. Coridorul, la rândul sau este zonă de trecere, zonă de depozitare şi se deschide către o terasă exterioară.
Bucătăria, toaleta şi camera de baie sunt concentrate într-o singură zona a casei – în centru – pentru a limita folosirea instalaţiilor sanitare doar aici.
Zona de zi este amplasată separat de bucătărie, ceea ce ar putea părea ciudat pentru stilul dominat de spaţii deschise mari, la modă în zilele noastre, dar camerele pot fi cu uşurinţă reconfigurate: camera de zi poate deveni un al doilea dormitor, sau întreagă zonă bucătărie-baie poate fi mutată într-un capăt al clădirii.
Şi facilităţile de baie sunt altfel: toaleta este amenajată complet separat de zona de duş.
Nu există pereţi interiori orientaţi de-a lungul casei, decât în zona băii. În rest, toate camerele ocupă întreagă lăţime a clădirii, iar separarea faţă de celelalte zone se face prin uşi culisante, care odată deschise dispar pur şi simplu din vedere, lăsând în loc spaţii largi, deschise.
Partea din faţă a casei are 2 părţi care ies în afară dreptunghiului tradiţional şi în timp ce interiorul acestora este organizat sub formă de depozitari, între ele, la exterior, s-a amenajat o terasă suspendată.
Planurile clădirii
Sursa foto: Jaro Krobot, Archdaily