
Vă prezentăm astăzi casă pasivă din panouri sandwich, construită după principiile pasive de la proiect până la finisaje şi instalaţii, care reuşeşte să consume foarte puţin – are nevoie de doar 2 luni de încălzire activă pe an – şi are o amprentă de carbon foarte mică.
Primul pas spre o casă pasivă este planificarea responsabilă. O casă este bine sa fie pasivă încă din stadiul de plan, sau va deveni mult mai greu aşa, cu investiţii foarte mari ulterior. Arhitecţii de la Feilden Fowles şi proprietarii ştiau asta când au început colaborarea pentru a construi casa din Ţara Galilor.

Cercetările şi documentarea pentru casă au durat 2 ani, timp în care:
- au procurat materiale locale şi/sau reciclate: lemnul pentru structură de pe proprietate şi plăcile de piatră pentru acoperiş de la o altă clădire, demolată
- au studiat obiceiurile vechilor locuitori din zonă şi modelele tradiţionale de case din regiune – aşa au rezultat forma alungită a casei şi amplasarea în teren
- au studiat circuitul soarelui în toate anotimpurile, pentru o bună orientare a casei faţă de punctele cardinale şi vitraje optime
- au făcut machete şi simulari pentru a afla care este cea mai bună poziţionare a casei în raport cu împrejurimile şi cu principiile casei pasive.
A rezultat un design orientat după principiile casei pasive şi adaptat la mediul local.

Arhitectură vernaculară, adaptări moderne
Casele vechi din zonă erau înguste şi lungi, aşa că aceasta este şi forma aleasă de cei 2 proprietari. Prin urmare, casa este lungă de 20 de metri şi lată de 6, astfel încât soarele care pătrunde prin ferestrele faţadei sudice încălzeşte uşor toată lăţimea camerelor.
Ar fi fost nevoie şi de izolaţie suplimentară pe faţada dinspre nord, aşa că aici s-a recurs la 2 trucuri suplimentare:
- Pe exterior: pe lângă structura superizolatoare a pereţilor s-au adăugat plăcile de piatră pentru protecţie la intemperii
- Pe interior, peretele nu mărgineşte nici unul dintre spaţiile de zi sau de noapte, ci doar spaţii tehnice, depozitari, băi şi casa scării, formând un fel de zonă tampon. Am văzut o organizare similară la acest proiect.


Faţada dinspre nord este placată cu piatră, ca şi acoperişul şi are foarte puţine suprafeţe vitrate (5%), în timp ce faţada dinspre sud are 30% suprafeţe vitrate. Căldura excesivă din timpul verii este ţinută afară cu ajutorul obloanelor culisante.

Instalaţii eficiente energetic, pe bază de energie verde
10% din bugetul total al clădirii a fost invesit în ferestre de înalta performanţă energetică şi cam 15% în tehnologii verzi. Pentru încălzire şi apă caldă este folosit în sistem combinat format dintr-un boiler pe lemne şi un sistem solar pentru apă caldă, cu cazanul colector amplasat în peretele dinspre nord.
Ca şi sistem de încălzire au ales încălzirea în pardoseală. Pentru a se evita pierderile de căldură pe timpul iernii şi pentru a păstra aerul proasptat fără a deschide ferestrele, au instalat un sistem de ventilaţie cu recuperarea căldurii. Au şi o instalaţie domestică de prelucrare a apelor uzate din gospodărie.

Materiale reciclate, provenind din zonă sau chiar de pe proprietate
Casa este construită pe structură de lemn de conifere tăiate de pe proprietate şi prelucrate tot aici. Pentru că au fost tăiaţi copaci, totodată s-au plantat un număr corespunzător de puieţi, care vof fi folosiţi pentru a produce următoarea tranşă de cherestea, necesară peste 25 de ani. Cheresteaua veche va fi folosită apoi pentru încălzirea casei.
Pereţii sunt făcuţi din panouri sandwich din polistiren, ceea ce înseamnă că întreaga clădire este foarte uşoară şi, împreună cu ferestrele performante, este perfect etanşă – de aici nevoia de ventilaţie cu recupererea căldurii.
Pe lângă pereţii din panouri, s-a mai folosit un rând suplimentar de izolaţie pe bază de lână de oaie, pentru a se ajunge la un transfer termic minim, de 0.15W/m2K la nivelul pereţilor.
Ca şi finisaje pentru pereţii interior s-a folosit placaj din lemn de mesteacăn, iar pentru pardoseli lemn de stejar din zonă. S-au mai folosit varuri şi mortare pe baze naturale, cu consum mic de energie pentru fabricaţie.



Organizarea interiorului
Organizarea interioară este simplă – aşa cum îi şade bine unei case pasive. Împărţirea spaţiilor este funcţie de distanţele dintre grizile de lemn, care la rândul lor sunt aşezate la 1.2 m, cât este lăţimea panoului sandwich.
De-a lungul peretelui de nord sunt amplasate toate utilităţile: băi, scară interioară, cămară, depozitările generale şi cazanul pentru apă caldă.
Zona de zi şi dormitoarele sunt amplasate spre sud, beneficiind de lumina şi căldura soarelui.


Performanţe energetice
Casa are în total 175 mp şi produce 5.5 KgCO2/m2/an – de 6 ori mai puţin decât prevederile naţionale. Are nevoie de încălzire activă doar 2 luni pe an şi proprietarii studiază dacă instalarea unor instalaţii suplimentare pe bază de energie verde nu ar face-o complet independentă energetic.



Daca ai un proiect sau doar o idee despre casa perfecta pentru tine, poti apela pentru constructie la https://www.voyagerhouses.com/