Casa este integrată în stâncă sau stânca este integrată în casă?

Un proiect interesant, al unei căsuţe de vacanţă cu amprenta la sol de doar 30 mp, prinsă parcă între stâncile de pe ţărmul norvegian. Este o idee pentru amplasamente neobişnuite şi (încă) o dovadă că nu există problemă fără soluţie, dacă toţi cei care paricipă la proiect sunt deschişi la idei noi.

Deşi amplasată în apropierea ţărmului, faptul că este înconjurată de monoliţi de piatră atenuează mult din efectele neplăcute ale vânturilor nordice.

Acoperişul este practic o foaie, o placă de beton frântă, care se întinde de la stânca verticală din lateral, până la stânca pe care este aşezată clădirea. Această placă este în acelaşi timp acoperiş şi platforma de observaţie/terasă. Treptele turnate în partea înclinată a plăcii sunt acolo pentru a permite accesul facil pe terasă.

Ceilalţi doi pereţi sunt din sticlă, oferind privelişti minunate şi conexiunea cu natura pe care te aştepţi să o ofere o casă de vacanţă.

În căsuţa se intră printr-o mică terasă pavată, la care se ajunge pe poteca din pădure. Aici te întâmpină banca de beton care se prelungeşte şi în interior şi o vatră pentru foc.

Şi pardoseala căsuţei este tot din beton, iar încălzirea este asigurată de o sobă pe lemne.

Tavanul este decorat cu fâşii de stejar împletite, acesta fiind lemnul folosit la construcţie, inclusiv pentru micul loc de dormit suspendat, ca un cuib.

Deşi căsuţa pare una cu stânca, are pereţi, de sticlă sau din lemn, paraleli cu aceasta, pentru a putea asigura confortul termic şi integritatea construcţiei. La nivelul principal se afla si baia.

Firma de arhitectură Lund Hagem mai are în portofoliu şi alte proiecte de agest gen, care, în loc să transforme terenul pentru a face loc casei, foloseşte fiecare curbă şi înclinaţie pentru a o integra în proiect şi astfel rezultă clădiri care par să facă parte din peisaj.