Nu ajungem bine la jumătatea lui februarie și pe rafturile supermarketurilor și ale magazinelor de bricolaj încep să apară plante la ghiveci, butași , arbuști și pomi fructiferi. Chiar dacă mai vedem câteva petece de zăpadă, vine primăvară și e cazul să începem să proiectăm grădina de anul acesta. Dilema este: plante la ghiveci sau semințe? Și dacă alegem plante gata crescute, cum știm care sunt cele mai rezistente?
Înmulțire prin semințe, înmulțire vegetativă sau altoire?
Răsadul, altoirea și înmulțirea vegetativă sunt cele mai rapide soluții de a crea o grădină rodnică.
Răsadul se obține din sămânța și îl cumpărăm de obicei când planta a trecut, teoretic de perioada dificilă a încolțirii și primei creșteri, are un sistem radicular bine dezvoltat și este gata să intre pe rod. Răsadul îl putem obține și singuri din semințe, dar presupune cunoștințe, muncă și condiții prielnice de umiditate, temperatură și lumină timp de câteva săptămâni bune (uneori până la 8 sau mai mult).
Înmulțirea vegetativă este soluția naturii pentru situațiile în care înmulțirea prin semințe este greoaie sau imposibilă. Înmulțire vegetativă este atunci când căpșuna dezvoltă stoloni noi, când tufa de zmeur mur, sau alun se mărește de la an la an cu noi lăstari, când din rădăcinile bătrânului vișin cresc pomișori noi în mijlocul gazonului, când tăiem vârful ficului și îl punem în apă până prinde rădăcini, că apoi să-l transplantăm în pământ, când îngropăm o ramură de magnolie, sau un fir de trandafir și așteptăm să dea rădăcini și un copăcel nou, sau când împărțim rozomii de iris sau bulbii de lalea în cuiburi noi.
În toate aceste cazuri rezultă plante puternice, identice cu planta mama, care intră rapid pe rod. Și în cazul răsadurilor și al înmulțirii vegetative, viteza și acuratețea sunt principalele avantaje. Principalul dezavanataj este lipsa diversității.
Și să nu uităm de altoire: tehnica cea mai rapidă și simplă de a obține fructele și florile dorite, prin lipirea unor lăstari sănătoși de un port altoi din aceeași specie, adesea neproductiv.
Ce alegem: plante la ghiveci sau semințe?
În fiecare grădină se pot folosi ambele tehnici, funcție de ce este cel mai avantajos pentru fiecare specie și priceperea grădinarului.
Anumite soiuri, în special perenele cu dezvoltare lentă, este recomandat să le cumperi gata dezvoltate. Este mult mai simplu să cumperi de pildă plante de afin, agriș, trandafir, zmeur sau mur, lavandă sau rozmarin la ghiveci și să le plantezi în grădină, deoarece creșterea lor din semințe sau butășirea sunt dificil de realizat pentru cei mai mulți dintre noi.
Pe de altă parte, poti sa înveți cum se face înmulțirea vegetativă prin altoire, drajoni, stoloni, butași, marcotaj, tuberculi, rizomi, s.a. (sună mult mai complicat decât este) poți obține rapid plante identice cu cele inițiale, care se prind și intră foarte repede pe rod, fără să fii obligat da treci prin etapa încolțirii semințelor. Gândește-te numai cât este de simplu să plantezi un nou trandafir sau să înmulțești căpșunile, de exemplu. Sau cât de ușor este să altoiești un măr cu soiul tău preferat, decât să cumperi un pomișor de 2-3 ani și să aștepți ani la rând să intre pe rod, sperând că vei obține soiul dorit.
Anualele și bienalele însă, trebuie însămânțate și îngrijite pe toată perioada dezvoltării, dacă vrem să le aducem pe rod în timp util, așa că e de preferat să începem cu semințe. Însă și în acest caz leguminoasele precum roșia, vânăta, castravetele, ardeiul și anumite soiuri de dovlecel, precum și varza, sunt mai simplu de cumpărat sub formă de răsaduri și plantat în gradină, când vremea deja s-a încălzit semnificativ (mai-iunie), dar mai au încă cel puțin 2 luni de căldură pentru a rodi. În zonele reci de munte adesea de optează pentru solarii, pentru a protaje plantele de răcoarea nopții pe toată durata creșterii și rodirii.
Pe de altă parte, morcovul, salata, pătrunjelul, spanacul, sfecla, ridichea sunt potrivite pentru semănat direct în câmp chiar și în zonele reci, urmând doar să le rărești și să le plivești pentru o bună dezvoltare.
Avantaje și dezavantaje ale plantelor la ghiveci
Marele dezavantaj al răsadurilor și al arbuștilor la ghiveci este lipsa diversității. Poți găsi semințele a 30 de soiuri de roșii, de pildă, dar vei găsi răsaduri doar de 3-4 soiuri – de obicei cele mai robuste. La ardei, vânătă, castravete, la fel.
Stiai ca poti comanda seminte de legume bio, romanesti de la Banca de Resurse Genetice din Suceava?
Un alt dezavantaj este costul destul de piperat. Pentru o grădină sau solar de mărime medie, poți cheltui între 100 și 300 lei pe răsaduri, în timp ce pentru semințele corespunzătoare aceleiași suprafețe cheltui câteva zeci de lei, în cel mai bun caz.
În plus, satisfacția personală în cazul pornirii de la semințe este maximă, mai ales dacă te-ai străduit să cultivi anumite soiuri, pe care de obicei nu le găsești la raft.
Răsadurile și plantele la ghiveci sunt ideale pentru cei care nu au timp, răbdare sau priceperea necesară: le cumperi gata dezvoltate, adesea gata să între pe rod și ai scăpat de toate problemele ce țin de eventuala vreme rece, și lipsa luminii specifice primăverilor din zona noastră, sau de problema tehnicii potrivite de înmulțire.
La ce să te uiți când cumperi răsaduri sau plante la ghiveci
Frunzele să fie ferme, de un verde sănătos, fără pete, iar dezvoltarea coroanei, regulată. Dacă tulpină este prea înaltă și subțire, este un semn că nu au primit suficientă lumină în prima etapă a dezvoltării. Rădăcinile: să nu fie prea multe ieșite prin găurile de scurgere ale ghiveciului, și, foarte important, să fie vii, elastice, albe dacă sunt plante anuale. Dacă au fost strivite sau au putrezit, planta nu va avea cu ce se hrăni. Dacă nu se văd rădăcinile deloc prin partea de jos, încearcă să scoți ușor planta din ghiveci – este posibil că rădăcinile să fie insuficient dezvoltate sau să fie strivite de pereții vasului – semn că planta a stat într-un ghiveci prea mic prea mult timp.
În general, planta să fie nu prea înalta, ci robustă și simetric dezvoltată, dacă e vorba despre o tulpină centrală. Chiar verificând foarte atent, așteaptă-te să pierzi câteva exemplare, așa că poți cumpăra câteva în plus, pentru a compensa pierderile.
Mai ține cont și de faptul că anumiți arbuști, cum sunt afinul și trandafirul crescuți la ghiveci, s-ar putea să fi fost hrăniți intensiv cu vitamine și minerale în pepiniere, așa că în primii ani, mai ales dacă vei folosi doar îngrășăminte naturale, vor stagna din creștere și vor rodi foarte puțin.
Cum și când plantezi / însămânțezi
Încearcă să la plantezi plantele la ghiveci sau răsadurile pe răcoare, seara sau dimineață, pentru a se adapta ușor la noul mediu, fără a fi supuse căldurii prea puternice a soarelui. Nu te grăbi să sapi gropile, până ce nu măsori distanțele și stabilești locul fiecărei plante. Așează ghivecele în teren, pentru a te ajuta la vizualizare.
Respectă indicațiile privind distanțele de plantare, perioada și adâncimea de plantare trecute pe prospecte și ambalaje. Dacă cumperi arbuști sau arbori din pepiniere, cere indicații despre plantare: mărimea gropii, compoziția solului, adâncimea de plantare, fasonarea rădăcinilor, etc. Solul pe care îl pui în groapă să fie bine mărunțit, pentru a elimina orice pungă de aer.
Pentru semințele puse direct în câmp, respectă doar indicațiile de pe ambalaje prinvind perioada și adâncimea de plantare și va fi în regulă. Ține cont că plantele vor trebuie rărite și plivite pentru o bună dezvoltare , dar pentru a scăpa de problema răritului, poți cumpăra benzi cu semințe fixate la distanțe optime.
Citește și:
- O mașină de tuns iarba
- Plantarea pomilor fructiferi primăvara
- Acum se plantează trandafirii la ghiveci. Vedeți cum, pas cu pas
- Tehnici de altoire ușor de învățat și pus în practică
Surse imagini: https://themicrogardener.com/, bakker.com, pixabay.com
Magazin sporulcasei.ro/blog: unelte de gradina pentru orice sezon