O poveste despre simboluri de Paşte: oul încondeiat şi iepuraşul - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină O poveste despre simboluri de Paşte: oul încondeiat şi iepuraşul - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

O poveste despre simboluri de Paşte: oul încondeiat şi iepuraşul

Nu le găsim în Biblie, dar sunt omniprezente de sărbătorile Pascale: ouăle încondeiate şi iepuraşul sunt simboluri pe care le folosim şi le iubim, fac parte dintre obiceiurile Pascale de pe întreg globul şi sunt asociate cu sărbătoarea Învierii Domnului, deşi nu au nici o legătură istorică cu aceasta. Mai mult, unele sunt atât de frumoase încât le păstrăm expuse în casele noastre mult după ce sărbătorile au trecut.

Cum au ajuns să fie atât de strâns legate de sărbătorile de Paşte? Să vedem împreună.

Iepuraşul de Paşte, origini pre-creştine

Iepuraşul de Paşte are origini pre-creştine, în cultura nord-europeană, unde simboliza naşterea, fertilitatea, viaţa nouă.

Primăvara este anotimpul renaşterii şi ale înnoirii: plantele revin la viaţă după somnul de iarnă şi multe animale dau naştere puilor. Multe culturi pre-creştine sărbătoreau primăvara, renaşterea şi fertilitatea, iar unul dintre acestea era festivalul care o serba pe zeiţă Eostre, ţinut de populaţia din nordul Europei. (Denumirea în engleză a Paştelui de acolo provine: Easter). Zeiţei îi sunt asociate două simboluri puternice ale fertilităţii: iepurele şi oul.

În jurul anului 1700 coloniştii germani au dus iepuraşul de Paşte în America de Nord, unde copiii lor au continuat să facă cuiburi în grădină pentru ouăle colorate lăsate de iepuraşi în dimineaţa de Paşte, iar tradiţia a prins şi, mai mult, a fost adoptată de întreaga naţiune şi apoi de întreaga lume.

iepuras_paste

Ouăle colorate de Paşte o istorie de 60.000 de ani

Ouăle colorate de Paşte au o istorie şi mai lungă, care începe, se pare, acum 60.000 de ani, în Africa, unde se ofereau ouă de struţ decorate pentru a serba sosirea primăverii. În culturile egipteană, mesopotamiană şi cretană, ouăle erau asociate cu moartea şi naşterea, cu viaţa latentă din interiorul oului adormit, dar şi cu regalitatea.

Se foloseaua ouă de struţ pentru a fi decorate şi dăruite regilor. Ouă din aur şi argint erau puse în mormintele regale de acum 5.000 de ani, simbolizand renaşterea.

Apariţia creştinismului nu a anulat vechile obiceiuri şi credinţe, ci le-a înglobat şi le-a îmbogăţit cu sensuri noi: iepuraşul zeiţei Eostre a devenit iepuraşul de Paşte, iar oul vopsit din festivalurile de primăvară ale lumii a devenit oul roşu de Paşte.

În cadrul sărbătorii şi credinţelor creştine oul de Paşte semnifică mormântul gol descoperit după ce Isus a înviat, iar culoarea roşie este asociată sângelui Mântuitorului, vărsat în timpul rătignirii.

Decorarea ouălor de Paşte se practică în multe ţări, iar varietatea decoraţiunilor, mijloacele şi tehnicile folosite, precum şi creativitatea artizanilor au transformat acest obicei într-o adevărată artă.

Ouăle bucovinene, simbolistică complexă

Ştim cu toţii faimoasele ouă bucovinene, decorate cu simboluri creştine (crucea), din natură (animale, plante, insecte) şi din obiceiurile satului (fierul plugului, greblă, sapă) dar şi precreştine (simboluri similare cu cele de pe cermica de la Cucuteni, de pildă) – semn că şi la noi, tradiţiile şi obiceiurile străvechi au fost preluate de creştinism.

Culorile folosite astăzi sunt obţinute industrial, dar în vechime se obţineau din surse naturale, printre care:

  • roşu: coajă de măr dulce, frunze şi flori de măr dulce, roibă, flori de sovârf, coajă de măcieş.
  • albastru: flori de viorele.
  • verde: frunze de nuc, coajă de arin, coajă şi mugur de măr pădureţ, floarea-soarelui.
  • galben: coji de ceapă, coajă de lemn pădureţ, coajă de lemnul câinelui, coajă de mălin
  • negru (ouăle negre simbolizează durerea lui Iisus): coajă verde a nucilor, coajă şi fructe de arin

Motivele decorative şi tehnicile s-au modernizat pe ici pe colo, ajugandu-se la ouă perforate, ouă decorate cu mărgele, pietre şi metale preţioase, dar oul decorat de Paşte, fie că este adus de iepuraş sau vopsit de gospodină şi sfinţit la biserică în sâmbăta Paştelui este un simbol puternic al sărbătorilor Pascale de pretutindeni.

Muzee dedicate artei încondeierii

În Bucovina există 2 muzee ale ouălor încondeiate, ambele deţinute de doamne experte în domeniu, Lucia Condrea (Moldoviţa, Suceava) şi Letiţia Orsivschi (Vama, Suceava), care participa la târguri şi expoziţii internaţionale de peste 20 de ani.

Pe lângă ouăle încondeiate cu tehnici şi motive moştenite de la străbuni sau inventate de cele 2 doamne, muzeele găzduiesc şi ouă încondeiate din lumea largă. Deasemenea, ambele doamne organizează şi cursuri de încondeiat ouă.

Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi7
Muzeul oualor Letiția Orșivschi: oua decorate China
Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi6
Muzeuloualor Letiția Orșivschi: Oua perforate, Cehia
Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi5
Muzeul oualor Letiția Orșivschi: Oua in acuarela si acrilic, Germania
Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi4
Muzeu oualor Letiția Orșivschi: tehnica germana
Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi3
Muzeu oualor Letiția Orșivschi: oua realizate de Letiția Orșivschi cu ceara si culori naturale
Oua_incondeiate_Letiția Orșivschi2
Muzeul oualor Letiția Orșivschi: oua de portelan, China
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea6
Muzeul oualor Lucia Condrea
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea5
Muzeul oualor Lucia Condrea
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea4
Muzeul oualor Lucia Condrea
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea3
Muzeul oualor Lucia Condrea
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea2
Muzeul oualor Lucia Condrea
Oua_incondeiate_Lucia_Condrea1
Muzeul oualor Lucia Condrea

 

Paşte fericit!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte şi:

Includerea plantelor în spațiul de locuit – un apartament la parter

Beneficiile prezenței plantelor în apropierea  noastră sunt numeroase – aer curat, umiditate, liniște, echilibru, culoare …