O casa pasiva din Suceava, construita dupa un proiect 100% romanesc, premiata la Anuala de Arhitectura 2015

O casa pasiva consuma numai 15 kWh/m² pe an pentru incalzire si racire. Totalul de energie primara (electrica, gaze) consumata pentru incalzire, apa calda, iluminat nu trebuie sa fie mai mare de 120 kWh/m² pe an. Casa nu trebuie sa piarda mai mult de aer intr-o ora decat 0.6 din volumul total de aer continut.

Acestea sunt cateva dintre standardele de proiectare si functionare ale unei case pasive acceptate peste tot in lume si nu sunt deloc usor de atins, cel putin intr-o casa normala de locuit, cu suprafete in jur de 100 -150 mp. Motivul il constituie investitia initiala de cateva ori mai mare intr-o casa pasiva decat intr-una normala, bani absorbiti in mare parte de solutiile de termoizolare si recuperare a caldurii, ferestrele speciale, instalatiile cu consumuri mici si randamente mari, preferabil din surse regenerabile si nu in ultimul rand de catre cercetare si proiectare, care sunt esentiale pentru includerea energiei solare pasive in proiect de la bun inceput.

Standardul de casa pasiva este unul autoimpus, dar criteriile sale, definite in anii 1990, au fost atinse pana astazi doar cateva zeci de mii de case de locuit din toata lumea, (+25.000 in 2010, conform Wikipedia), majoritatea in Europa de Vest si America de Nord. Datorita investitiilor initiale masive, standardul s-a putut aplica mai lesne la cladirile mai mari (cu bugete mari), cum sunt cele de birouri, institutii, chiar sectii de politie, si mai greu la casele particulare.

Materiale speciale pentru standardul pasiv

Producatorii mari de materiale de constructii au aplicat conceptul ingloband materialele in care sunt specilizati, asa cum vedem la aceasta de casa care produce mai multa energie decat consuma, dar nici adeptii solutiilor de nisa, cum este casa din baloti de paie nu s-au lasat mai prejos. Chiar daca nu putem locui cu totii in case pasive, exista solutii pentru reducerea amprentei de carbon si a facturilor lunare pentru fiecare locuinta in parte, asa cum vedem in acest material.

Pana recent, piata romaneasca de constructii nu a avut exponenti demni de denumirea de casa pasiva, si mai ales unii certificati ca atare, dar iata ca arhitectii Sergiu Catalin si Cristina Petrea de la Tecto Arhitectura au creat Casa CHE, premiata pentru solutiile inovative de catre grupul Saint Gobain, in cadrul Anualei de Arhitectura 2015, organizata de Ordinul Arhitectilor din Romania, filiala Bucuresti.

Casa CHE din Suceava, in standard pasiv

Conform fisei de pe site-ul firmei de arhitectura, necesarul de energie pentru incalzire si apa calda este de 14 kWh/mp/an, adica se afla sub standardul international, si asta in conditiile climatice din nordul tarii – orasul Suceava.

Casa, cu o arie totala de 250 mp, are o suprafata vitrata de 4 ori mai mare decat o casa obisnuita, pentru a capta cat mai multa lumina naturala si pentru a maximiza castigul de energie solara pasiva. Un alt castig urias al vitrajului mare este conexiunea permanenta cu natura in schimbare, intimitatea fiind asigurata de catre pozitia casei in inima padurii mature.

Casa CHE este construita pe structura de lemn, iar exteriorul este realizat tot din acest material, mai precis din sipci de lemn termotratat pentru a rezista climatului mai umed si rece din zona Sucevei. Interioarele pastreaza linia amenajarilor cu lemn, chiar si in spatiile bailor, unde sunt folosite gresia si faianta doar acolo unde sunt strict necesare.

Acoperis verde

Casa CHE are acoperis verde, pentru a inlocui suprafata de spatiu verde ocupata de cladire, iar verdele se regaseste si la interior, sub forma unei curti interioare spatioase, ce foloseste inaltimea ambelor etaje, are tavan de sticla, gazon si un urias hamac.

Instalatii

Pentru a primi certificarea de casa pasiva, pe langa termoizolarea din materiale naturale si fara punti termice, geamurile triple si ventilatiile cu pierderi cat mai mici de caldura, o casa trebuie sa fie dotata si cu instalatii care sa asigure consumuri cat mai mici de energie conventionala si recupererea maxima a caldurii.

In cazul Casei CHE, incalzirea interioarelor este asigurata de o pompa de caldura sol-apa, iar incalzirea apei pentru menaj se face prin colectoare solare si un rezervor stocator de energie in straturi. Casa va fi dotata si cu panouri fotovoltaice, pentru a obtine astfel independent si energie electrica necesara functionarii.

Categorii