Etapa de anteproiectare - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Etapa de anteproiectare - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Etapa de anteproiectare

Orice lucrare de construire, indiferent de amploarea si valoarea ei, necesita urmarea unor anumiti pasi, in conformitate cu legislatia in vigoare.

Etapele construirii sunt:

a) Etapa exploaratorie care cuprinde:
– Studiul de tema;
– Studiul pe variante
– Certificatul de urbanism
– Planul Urbanistic Zonal ((PUZ)
– Planul Urbanistic de Detaliu (PUD)

b) Etapa obtinerii Autorizatiei de Construire
c) Proiectul tehnic, proiectul de executie, coordonarea specialistilor, antemasuratori, caiete de sarcini si detalii de executie;
d) Santierul si urmarirea lucrarilor;
e) Receptia lucrarilor si finalizarea acestora (inclusiv intabularea);

Faza anteproiectare, care cuprinde etapa exploratorie, este poate una dintre cele mai importante faze din procesul de construire. Aceasta faza trebuie sa dea un raspuns clar la intrebarea cu privire la rentabilitatea proiectului.

Anteproiectul stabileste solutiile functionale, architectural-constructive si nivelul de echipare cu instalatii pentru noua constructie. Pentru a da startul acestei etape, firma de constructii trebuie, mai intai, sa colecteze un sir de informatii de la beneficiar (finantatorul proiectului). De regula, informatiile furnizate sunt cu privire la:
– Date generale despre teren;
– Scopul constructiei (locuire, comert, turism, productie, depozitare, etc.)
– Spatiile construite considerate ca necesare (suprafete, numar de utilizatori etc.)
– Nivelul de confort solicitat, cu privire la dotare, instalatii etc.;
– Modul in care se doreste sa arate noua constructie
– Posibilitatile financiare.

Sunt considerate terenuri pentru constructii urmatoarele:
– terenuri din interiorul localitatilor, ocupate sau libere de constructii;
– terenuri aparent libere, pentru functiuni urbane de interes public;
– terenuri ce apartin statului sau unitatilor administrativ-teritoriale si se pot concesiona cu sau fara licitatie.

Analiza amplasamentului (terenului) trebuie sa cuprinda:
– posibilitatile de acces si relatiile cu zonele imediat invecinate;
– distanta fata de puncte cardinale si fata de punctele de interes;
– micro-climatul din zona (puterea si directia vantului, poluarea);
– studiul geotehnic care va determina particularitatile reliefului;
– existenta utilitatilor publice;
– nivelul apelor freatice;
– posibilitatea de record la canalizare, apa, electricitate, gaz, telefon etc.

Este foarte important obtinerea Certificatului de Urbanism, fara de care nu este posibila elaborarea urmatoarelor faze de elaborare a proiectului.

Certificatul de urbanism este actul de informare prin care se fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic, economic si tehnic al imobilului, caracteristicile zonei in care se gaseste imobilul sau amplasamentul, cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite, precum si lista avizelor si acordurilor necesare in vederea autorizarii executarii lucrarilor de constructii.

In situatii deosebite, emitentul poate cere, suplimentar, elaborarea unui Plan Urbanistic Zonal sau a unui Plan Urbanistic de Detaliu.

Daca scopul declarat de solicitant este autorizarea executarii lucrarilor de constructii, iar specificul obiectivului nu se incadreaza in prevederile documentatiilor de urbanism existente aprobate sau daca particularitatile amplasamentului nu permit realizarea investitiei, certificatul se elibereaza cu mentionarea expresa a incompatibilitatilor rezultate, precum si a imposibilitatii eliberarii unei autorizatii de construire.

Certificatul de Urbanism se emite pentru:

– autorizarea executiei lucrarilor de constructii si a instalatiilor aferente;
– desfiintarea constructiilor;
– concesionarea de terenuri;
– cereri in justitie;
– alte scopuri.

Arhitectul studiaza, impreuna cu proprietarul, terenul pe care se va afla viitoare constructie in functie de toate caracteristicile terenului (amplasament, imprejurimi, topografie, climat etc.) si de dorintele beneficiarului.

Avand ca baza aceste motivatii, arhitectul va propune una sau mai multe schite de proiect. In momentul in care se ajunge la o solutie care multumeste, in primul rand, pe beneficiar, se poate trece la estimarea investitiei din punct de vedere al costului.

In cazul in care arhitectul va considera ca fondurile de care dispune beneficiarul sunt insificiente, el are datoria de a informa asupra acestui lucru. Astfel, se ajunge la un plan architectural general, care poate fi elaborat pentru faza urmatoare, faza de proiectare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *