Cum alegi îngrăşământul potrivit pentru culturile tale - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Cum alegi îngrăşământul potrivit pentru culturile tale - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Cum alegi îngrăşământul potrivit pentru culturile tale

Roşiile, ardeii, fasolea sau florile tale nu arată prea în formă, deşi sunt udate suficient şi nu pare a fie vorba despre vreun dăunător? Mai mult că sigur le lipsesc nişte elemente esenţiale şi au nevoie îngrăşământul potrivit, iar care este acesta se poate afla de cele mai multe ori prin simpla observare a plantei.

Cum îţi dai seama că plantele tale au nevoie de îngrăşăminte?

În perioada de activitate intensă – creştere, înflorire, fructificare – plantele consumă cele mai multe substanţe nutritive. Dacă solul nu este suficient de bogat în nutrienţi sau apare stresul termic (frig excesiv sau diferenţe mari de temperatura de la zi la noapte), plata nu se va hrăni corect.

Vei descoperi în grădina ta plante care suferă: frunze îngălbenite sau răsucite, flori uscate înainte de a intra pe rod, plăntuţe mici şi firave, fructe mici şi chircite. Este un semn că trebuie să apelezi la îngrăşăminte pentru a-ţi ajuta plantele să ducă la bun sfârşit dificila sarcină a fructificării.

Lipsa de calciu la ardei

Ce faci după ce indentifici semnele?

Primul lucru pe care ar trebui să îl faci este să te sfătuieşti cu un specialist. Se poate întâmpla să-l găseşti de la prima încercare, sau să trebuiască să zici doar “mulţumesc pentru informaţii” şi să continui să cauţi până ce găseşti acea persoană care să încadrează în stilul tău de grădinărit. Pentru că, la fel că în cazul medicamentelor umane, anumite afecţiuni se pot trata naturist, iar pentru altele este neapărat necesară o substanţă preparată industrial.

În plus trebuie stabilit foarte bine dozajul (elementele nutrivite în exces au şi ele efecte negative) şi metoda de aplicare (îngrăşământul foliar îşi face efectul mult mai repede decât cel de sol).

Rosii: prea mult azot (N) si prea multa apa: foliaj puternic, fructe putine.

Ce conţin îngrăşămintele?

Majoritatea îngrăşămintelor produse industrial, dar si cele naturale, conţin în principal macroelementele Azot (N), Fosfor(P) şi potasiu(K) şi  microelemente (fier, bor, zinc,mangan, cupru, molibden, aluminiu). Alte macroelemente foarte importante sunt Calciul (Ca) – veţi vedea mai jos de ce, Magneziul (Mn)  şi Sulful.

Ce rol are fiecare dintre macroelemente

Azotul  (N) – Favorizează desfăşurarea normală a metabolismului şi influenţează creşterea masei vegetative şi a fructelor. În exces, azotul stimulează creşterea vegetativă în detrimentul fructificării şi a calităţii fructelor, plantele au culoare verde închis, creştere haotică, fructificare slabă. Carenţa de N se evidenţiază prin creşteri slabe, frunze îngălbenite, mai ales cele de la baza plantei.

Fosforul (P)– Stimulează înflorirea, fructificarea, depozitează substanţele de rezervă, fixează planta în sol, influenţează maturarea fructelor şi calitatea legumelor. Împreună cu potasiul, calciul şi magneziul creşte rezistenţa plantelor la secetă şi ger. Carenţa se manifestă prin creşteri slabe  ale plantelor, fructe puţine, coacere întârziată, scade rezistenţa la boli.

Potasiul (K) – Participă la absorbţia apei prin rădăcini, contribuie la creştere şi rezistenţa la ger şi seceta a plantelor, influenţează pozitiv calitatea fructelor şi stimulează enzimele implicate în fotosinteză. Insuficienţa potasiului se vede în aspectul veştejit al plantelor, frunzele se colorează în galben- brun, scade calitatea fructelor şi scade rezistenţa la ger şi seceta.

Calciul (Ca)–  rolul lui este de a întări pereţii celulari şi implicit a face fructele rezistente la şocuri, boli şi dăunători. Excesul de Ca se vede în frunzele îngălbenite, datorită faptului că nu mai pot absorbi Fe şi Mg. Carenţa de Ca scade rezistenţa fructelor la şocurile mecanice produse în timpul recoltării, transportului sau depozitării, şi creşte incidenţa atacului de agenţi patogeni.

Magneziul (Mg) – Intră în compoziţia clorofilei şi împreună cu K influenţează creşterea organelor de reproducere, are rol în metabolismul apei, participă la desfăşurarea multor procese biochimice. Insuficienţa apare pe solurile reci şi cu reacţie acidă determinând încetinirea creşterii plantei, a înfloririi şi coacerii fructelor.

Rosii – lipsa de calciu, plus mucegaiuri

Cum alegi îngrăşământul potrivit. Organic vs chimic

Îngrăşămintele se aleg funcţie de PH-ul solului şi de necesităţile plantelor. Punctele slabe ale solului din grădină se văd pe plante, aşa că trebuie să fim atenţi la semnele pe care ni le dau acestea. De exemplu:

  • Când partea de sus a frunzei este uşor pală iar cea de jos galbenă atunci avem o lipsa de azot.
  • Când vârful şi marginile frunzei sînt galbene atunci avem o lipsa de potasiu.
  • Când frunzele sînt de un verde mai închis la culoare decât ar fi normal atunci avem o lipsa de fosfor.

Există persoane care consideră că ceea ce este natural este neapărat bun şi ceea ce este chimic este rău prin definiţie. Corect este să determini de ce are nevoie solul din grădina ta, prin semnele oferite de plante şi determinarea pH-ului şi abia apoi să adaugi substanţe sau să faci corecţii de pH sau densitate.

De pildă, cel mai răspândit îngrăşământ natural este bălegarul de vită (1.9% Azot, 1.5% Fosfor şi 2.2% Potasiu), dar cel mai bogat în substanţe nutritive este găinaţul uscat: 4,5% Azot, 2,7% Fosfor, 1,4% Potasiu. Undeva la mijloc se află bălegarul de oi cu 2% Azot, 1.4% Fosfor şi 2.9% Potasiu. Trebuie ştiut însă că acest tip de îngrăşământ degeaba se adaugă când se manifestă deja carenţele – poate dura şi câteva săptămâni până ce elemenele esenţiale ajung unde trebuie. În această situaţie singurele care mai pot salva situaţia sunt îngrăşămintele foliare, cu absorbţie rapidă.

Cum am mai spus, nu bătălia natural vs chimic este esenţială, ci identificare carenţelor şi oferirea substanţelor lipsă în cantitatea şi concentraţia corecte, precum şi la momentul oportun!

Rosii – lipsa potasiu

Îngrăşăminte foliare sau de sol? Cum decizi

Substanţele nutritive pot fi absorbite de plante fie din sol, prin rădăcină, fie din aer sau administrate sub formă de soluţie, prin frunze. Alegerea între ele se face funcţie de:

  •  rapiditatea cu care dorim să fie absorbite de către plante: cele cu aplicare foliară îşi fac efectul rapid, iar la cele cu aplicare la sol va trebui să aşteptăm o perioada până se va observa asimilarea lor.
  • faza de dezvoltare a plantei: pe măsură ce planta se măreşte şi se apropie de perioada de fructificare, cerinţele sunt mai mari, iar intervenţiile trebuie să fie eficace: degeaba adaugi îngrăşăminte la rădăcină în faza de fructificare, de exemplu.

Dozele şi proporţiile corecte de îngrăşământ de sol, fie ele naturale sau chimice, sunt vitale ţinând cont că principala cale de absorbţie a nutrienţilor rămâne rădăcina. Fertilizarea foliară te poate ajuta, cu costuri mici, să obţii rezultate deosebite în sporirea cantitativă şi calitativă a producţiei, sau în caz de carenţe în faza acută.

Îngrăşăminte foliare, împreună cu explicaţii şi exemple de culturi la care le puteţi aplica aici.

Dovlecei cu lipsa de fier: prea multa apa “spala” nutrientii.

Exemplu practic: plantele de apartament

Raportul dintre elementele N:P:K este esenţial în alegerea fertilizantului potrivit. De pildă plantele ornametale cu frunze au nevoie de mai mult azot, în timp ce plantele cu flori au alte nevoi. De aceea există fertilizanţi pentru orhindee, fertilizanti pentru trandafiri, etc, şi este indicat să nu folosiţi un fertilizant special, pentru orice plantă din casă. Cele mai multe plante de apartament pot avea nevoie de fertilizanţi din martie până în septembrie – octombrie, cu excepţia plantelor care înfloresc iarna.

Dacă plantele cu flori, gen muşcată sau sporul casei, nu înfloresc, au nevoie de un îngrăşământ foliar echilibrat, cu proporţii egale de N:P:K 20:20:20, plus microelemente.

Exemplu practic: roşiile şi ardeii

Cea mai comună carenţă la roşii şi ardei este carenţa de calciu, care se observă sub formă unei pete albe la vârful fructului sau chiar crăparea fructelor. Dacă prin zona slăbită pătrund mucegaiuri, pata va deveni neagră. Vestea proastă este că aceste mucegaiuri se pot răspândi foarte repede, mai ales în spaţiile închise, gen solarii, aşa că trebuie intervenit rapid prin îndepărtarea fructelor afectate şi aplicarea de îngrăşământ foliar, cu absorbţie rapidă.

Îngrăşământul recomandat în acest caz este cel cu conţinut mare de Calciu, ideal în combinaţia Ca-Mg, care va creşte fermitatea fructelor şi rezistenţa la manipulare şi transport.

Exemplu practic: fasolea

Cea mai întâlnită problema la fasole este carenţa de potasiu se poate observa prin faptul că păstăile nu se dezvoltă , rămân chircite şi mici.  Se administrează îngrăşăminte cu concentraţie mare de potasiu (K) pentru a creşte rezistenţa la secetă şi devoltarea normală a plantelor, chiar dacă este o perioadă mai secetoasă.

Utilaje pentru stropit aici.

Sursă info: agrointel.ro, http://www.cartiagricole.ro/, pestre.ro

Un comentariu

  1. In perioada înfloririi, la fasole se pot aplica îngrăsăminte foliare pe bază de calciu?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte şi:

Cum construieşti o casă care să îţi aducă facturi mici la întreţinere?

În zilele noastre este o provocare să ţii pasul cu schimbările tehnologice, dar ca să …