Culori tradiţionale de Crăciun. O poveste despre simboluri mai vechi şi mai noi - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Culori tradiţionale de Crăciun. O poveste despre simboluri mai vechi şi mai noi - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Culori tradiţionale de Crăciun. O poveste despre simboluri mai vechi şi mai noi

Cele 3 culori tradiţionale de Crăciun sunt verde, roşu şi auriu, cel puţin în Europa şi America de Nord. Pe lângă aceste 3 culori dominante, se folosesc destul de mult albul, argintiul şi albastrul. Deşi desingerii lansează anual teme sau culori trendy, musai de folosit din punctul lor de vedere, întotdeauna se revine la culorile tradiţionale, ca să nu mai spunem că există persoane care nu concep Crăciunul, altfel decât în roşu, verde şi auriu/alb.

Care este povestea culorilor tradiţionale de Crăciun?

O incursiune chiar superficială în istorie ne arată că cele mai multe dintre obiceiurile şi culorile de Crăciun se foloseau cu mult înainte de naşterea lui Iisus şi că înţelepciunea populară a selectat ce este mai bun din toate, adăugându-le sensuri noi şi trecându-le generaţiilor viitoare.



Culoarea verde – simbol al renaşterii naturii

Mijlocul iernii în jumatatea de nord a Europei înseamnă păduri aparent lipsite de viaţă, zile scurte şi foarte reci, lumina slabă, activităţi la exterior reduse la minim – cel puţin în secolele dinaintea apariţiei maşinilor, trenurilor şi iluminatului public.

Însă iarna nu era nici pe departe un anotimp anost şi lipsit de evenimente, ci unul în care se marcau solstiţiul de iarnă şi se sărbătorea revenirea primăverii, folosindu-se plante veşnic verzi.

Ilice
Ilice

Ilicea este cunoscută în ţările scandinave drept Coroana lui Isus: frunzele simbolizează spinii din coroana, iar frunctele roşii, picăturile de sânge. Este şi planta pe care se pare o purtau în păr druizii, ca simbol al renaşterii naturii.

Iedera in padure de foioase iarna
Iedera in padure de foioase iarna
Iedera, veşnic verde şi agăţându-se de clădiri şi alte plante pentru a ajunge la lumină, aminteşte germanilor că trebuie să tindă spre Dumnezeu pentru a avea o viaţă împlinită.
O, Brad Frumos!
Bradul este astăzi cel mai vizibil simbol al unui Crăciun în culori tradiţionale.
Bradul era folosit peste tot în Europa pentru a marca festivalurile de iarnă pre-creştine: crengile sale ornau casele în timpul solstiţiului de iarnă şi le reaminteau oamenilor că primăvară va reveni în curând, iar romanii ornau cu crengi de brad templele de Saturnalia.

În Evul Mediu, în multe părţi ale Europei, în ajun de Crăciun  se jucau piese de teatru având drept tematică Raiul, pentru a face cunoscută biblia celor care nu ştiau să citească. Bradul a devenit, prin asociere, copacul Paradisului din grădina Edenului, iar mărul biblic era simbolizat prin mere adevărate, roşii, legate în brad.

Rozmarinul, planta Maicii Domnului
Rozmarinul, planta Maicii Domnului
Rozmarinul este asociat cu Fecioara Maria, se crede că protejează de spiritele rele şi orna întotdeauna mesele de Crăciun al bogaţilor din Evul Mediu.
Vascul, foarte vizibil dupa ce au cazut frunzele copacului-gazda
Vascul, foarte vizibil dupa ce au cazut frunzele copacului-gazda
Obiceiul de a atârna vâsc în casă vine din timpul druizilor, care îl considerau capabil să alunge spiritele rele. Obiceiul a fost trecut mai departe generaţiilor creştinate şi transformat în Evul Mediu, în Buchetul sărutului, format din crengi uscate, fructe, lumânări şi vâsc, rozmarin, crengi de brad sau ilice, drept ormanente verzi.
Graul incoltit
Grâul încolţit pe masa de Crăciun simbolizează recolta bogată ce va să vie, speranţa şi primăvara.
Obiceiul de a pune  grâul la încolţit datează din timpul romanilor şi era un test important: dacă acest prim grâu încolţeşte frumos până la sfârşitul anului, atunci recolta din anul următor va fi bogată.

Aceasta este şi semnificaţia pe care i-o acordăm şi noi, românii, la fel cu vecinii noştri ungarii, croaţii, sârbii şi probabil şi alte naţiuni din regiune. În Provence, de pildă, se pun la încolţit 3 vase cu grâu care, pe masa de Crăciun, semnifică Sfânta Treime.

Culoarea roşie – de la mărul din Grădina Edenului până la straiele lui Moş Crăciun

Roşul ornamentelor din pom provine de la merele legate în brazii Evului Mediu, mărul fiind foarte uşor de conservat peste iarnă. Roşul mărului biblic s-a transferat de a lungul secolelor şi celorlalte ornamente şi chiar straielor lui Moş Crăciun şi a rămas una dintre cele mai iubite şi folosite culori de Crăciun. Roşii sunt şi fructele ilicei, care în simbolistica scandinavă reprezintă sângele lui Isus.

brad-impodobit-cu-mar

Auriul – focul care ne încălzeşte, steaua sus răsare şi aurul magilor

Auriul are simbolistica multiplă: este culoarea soarelui şi a luminii atât de râvnite în zilele reci de iarnă, este culoarea focului care ţine de cald, este aurul pe care l-au dăruit magii pruncului Isus şi este steaua pe care au urmat-o magii ca să-l găsească.

brad-impodobit-cu-stea

Albul şi albastrul – puritatea, pacea şi Fecioara Maria

Asociat cu puritatea şi pacea, albul este şi culoarea zăpezii şi a cuminecăturii de împărtăşanie.

Albastru este culoarea asociată cu Fecioara Maria, dar reprezintă şi cerul şi, prin extensie, Raiul. În evul mediu culoarea albastră era o rarirate, mai scumpă decât aurul, de aceea şi-o permiteau doar familiile nobile. Maria este adesea pictată cu haine albastre, pentru a i se accentua importanţa, prin asociere cu o culoare atât de rară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *