Ce fel de puț alegem pentru o fântână cu apă bună? Despre puțuri săpate și forate. - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Ce fel de puț alegem pentru o fântână cu apă bună? Despre puțuri săpate și forate. - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Ce fel de puț alegem pentru o fântână cu apă bună? Despre puțuri săpate și forate.

Peste tot se găsește apă, se spune, doar că în anumite locuri se găsește la 4 metri, iar în altele, la 40, ceea ce implică alte sume investite. Oamenii cu bagheta magică nu merită în aceste condiții încrederea noastră necondiționată. O nuia ținută în mâini sensibile poate reacționa la schimbarea densității solului, dar schimbarea câmpurilor fizice nu indică întotdeauna existența pânzei de apă, ci poate însemna orice altă perturbație: de exemplu o bucată a țeavă ruginită.

Chiar dacă și firmele de specialitate folosesc uneori bagheta magică, ele iau în considerare mai degrabă hărțile geologice ale zonei.

Majoritatea firmelor de specialitate recomandă realizarea puțurilor forate pentru că în afara zonelor “curate” din punct de vedere ecologic, calitatea apei de adâncime corespunde mai bine cerințelor igienico-sanitare. În cazul puțurilor săpate, a căror adâncime este în jur de 10 metri sau mai mică, există riscul ca din cauza precipitațiilor poluate (fără a lua în calcul vecinătățile imediate), calitatea apei să se diminueze.

Dacă pânza de apă este la o adâncime mai mare de 10 metri, stabilirea metodei de săpare sau forare se face în funcție de caracteristicile geologice ale zonei, de posibilitățile financiare, dar și de modul în care va fi folosită apa.




 Puțul săpat

Puțul săpat, al cărui cămin ar trebui să meargă până la 3-4 metri sub nivelul apei subterane, poate să acopere necesarul de apă menajeră a unei familii obișnuite, inclusiv irigarea grădinii. Fiecare metru al căminului subteran depozitează circa 600 – 800 l apă. În cazul în care în zona respectivă există riscul de poluare și dacă este necesar ca apă respectivă să fie potabilă, costurile se ridică. Există aparate care pot filtra materialele microbiologice scurse din haznale și gropile de gunoi de pildă, așa cum există aparate care pot deduriza apa prin extragerea fierului, manganului și nitraților.

Filtre și sisteme de filtrare a apei

Cel mai bun filtru de apă

Puțul forat

Puțul forat la adâncime mică are costuri mai reduse prin comparație cu cel săpat, dar rezerva de apă este mult mai mică, dar fiind ca diametrul său este de 100 – 300 mm. Dacă într-o gospodărie care depinde în totalitate de apa extrasă din acest puț s-ar folosi concomitent cada de baie, chiuveta de la bucătărie și mașina de spălat, pompa de apă s-ar decupla în câteva minute din cauza lipsei de apă. La un diametru atât de mic, pentru o rezervă de apă de 1 mc, adâncimea puțului poate atinge și 70 metri. În acest caz, funcție și de debitul izvorului, se poate opta pentru un rezervor care se acopere nevoile gospodăriei și pe care pompa din puț să-l alimenteze permament.

Pompe pentru apă

Condiții de amplasare a puțului-distanțe minime

În cazul săpării unui nou puț, este bine să luați în calzul următoarele distanțe de siguranță, funcție și de condițiile hidro-geologice în care va fi săpat:

Distanța minimă față de groapa de gunoi și de canalul de apă rezidual:

  • Sol argilos = minim 5 metri ,
  • Sol (nisip și/sau pietriș) = minim 12 metri.

Distanța minimă față de rezervoarele de combustibil:

  • Sol argilos = minim 7 metri ,
  • Sol (nisip și/sau pietriș) = minim 20 metri.

Distanța minimă față de cotețele de păsări/animale:

  • Sol argilos = minim 10 metri ,
  • Sol (nisip și/sau pietriș) = minim 25 metri.

Distanța minimă față de drumurile publice și șanțuri:

  • Sol argilos = minim 12 metri ,
  • Sol (nisip și/sau pietriș) = minim 30 metri

Distanța minimă față de terenurile unde se spală autovehicule:

  • Sol argilos = minim 15 metri ,
  • Sol (nisip și/sau pietriș) = minim 40 metri

 

Reguli referitoare la realizarea puțului

  • Fără alte construcții în jur pe o rază de minim 2 metri
  • În incinta clădirilor vor fi construite numai puțuri închise, de preferință cu capac din placă de beton, fixat corespunzător, pentru evitarea alunecării.
  • Marginea puțului va fi placată cu gresie cu rosturi hidrofuge, pe o lățime de minim 1 metru de la baza acestuia, și cu o înclinație de minim 2% de la puț

 

 Puțuri săpate – cum se face

Puțurile săpate sunt realizate în general până la o adâncime de 20 metri. În sol compact va fi săpată o gaură de diametru cu circa 1 metru mai mare decât diametrul interiorului inelelelor de beton, care este de obicei de 1100 mm. Fundația unui puț săpat trebuie să fie cu cel puțin 2 metri sub nivelul apei freatice.

Inelele din beton vor fi montate în așa fel încât falturile reliefate să împiedice prelingerea apei dinspre suprafață . Inelele de le fundul puțului vor fi înconjurate cu nisip dur până la o înălțime de peste nivelul apei. Pentru restul înălțimii puțului, umplerea gropii din jurul inelelor se poate face și cu pământul săpat. Inelele de la suprafață până la adâncimea de 2.5-3 metri vor fi etanșate cu lut. Peretele deschiderii poate fi confecționat din piatră fasonată sau din cărămidă, iar partea de sus va fi betonată, ca în figura de mai jos.

La postamentul (fundul) puțului va fi așezat un strat de circa 0.5 metri de pietriș. Stratul inferior va fi alcătuit din pietriș de circa 2 mm, peste care urmează un strat de 6-8 mm, urmat de încă un strat de pietri dur de 25-30 mm.

În solurile moi, fără coeziune, pot fi construite și așa numitele puțuri scufundate: primul inel montat este prevăzut în partea inferioară cu o bordură de oțel, iar presiunea crește asupra acestuia odată cu montarea celorlalte inele, ușurându-se astfel progresarea în sol. Există și puțuri combinate, ale căror parte superioară este săpată, iar cea inferioară este forată.

put_sapat

 

Puțuri forate – cum se face

O metodă tot mai răspândită este forarea puțurilor, chiar și la adâncimi de 60 metri, cu ajutorul unui burghiu de spart piatră, cu aer comprimat.

Orificiul obținut este căptușit cu un utb de polietilenă sau policlorură de vinil, cu perete subțire, având diametrul de 120 -150 mm. Unele firme folosesc instalații mobile de foraj, prevăzute cu burghiu spirală de 250 mm, iar după practicarea orificiului se întroduc tuburile de PVC perforate. Orificiul este căptușit în general cu tuburi din oțel fără bavură (burlan de tubaj), care în partea inferioară sutn prevăzute cu orificii de scurgere. Acest burlan cu diametru de 150 -300 mm rămâne de obicei în orificiu. În partea inferioară a tubului este situat separatorul de nisip. Partea superioară a puțului va fi închisă cu placă din beton, iar etanșarea se face cu lut sau mortar, așa cum se vede mai jos.

put_forat

 Refacerea unei fântâni secate

Puțurile cu perete deteriorat pot fi curățate, iar căptușeala uzată poate fi înlocuită, mai ales în partea superioară, cu inele noi din beton. Stratul de pietriș de la postament va fi schimbat, iar în faza finală, peretele puțului va fi curățat cu cloruta de calciu sau lapte de var.

În cazul în care puțul de adâncime mică este desecat, acesta poate fi adâncit prin forare, iar spațiul superior poate fi utilizat ca rezervor de apă.

put_reconstituire

 

Sfaturi utile legate de puțuri

  • Dacă apa are o calitate diminuată (nu este limpede sau are miros), probabil că este nevoie de analize de specialitate și filtrare suplimentară. Vă sugerăm să analizați oricum apa din puțul dvs la Direcția de Sănătate Publică de care aparțineți.
  • Mai multe detalii despre potențialele probleme ale apelor noastre aici.

Siguranța lucrătorilor:

  • Înainte de începerea lucrărilor de reconstrucție, verificați conținutul de gaze al puțului, mai ales bioxid de carbon (CO2) și gaz metan.
  • Concentrația maxim admisă de CO2 este de 0.5%, dar într-un puț cu diametru mic concetratia la adâncime poate ajunge la 3-4%. CO2 fiind mai greu decât aerul, nu iese singur la suprafață. Existența CO2 se verifică prin coborârea unei lumanări aprinse în puț- dacă flacără se stinge sau arde neregulat, există CO2 în concentrație mare. În acest caz se aruncă în puț o legătură de paie aprinse – aerul cald împinge și gazele nocive la suprafață, sau dacă adâncimea este mai mică, puteți folosi un ventilator.
  • Gazul metan, pe de altă parte, este mai ușor decât aerul, deci iese singur din cămin, dar impreună cu aerul, mai ales în spații închise, pate formă un amestec explozibil.
  • Lucrătorul care intră în puț trebuie să fie echipat corespunzător, asigurat și asistat de la suprafața de cel puțin incă un coleg care să-l tragă la suprafață în caz de nevoie.

Sursa: Sisteme de irigare, de Jan Tuma.

Filtre și sisteme de filtrare a apei

Pompe pentru apă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *