Ce fel de put alegem pentru o fantana cu apa buna? Despre puturi sapate si forate. - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Ce fel de put alegem pentru o fantana cu apa buna? Despre puturi sapate si forate. - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Ce fel de put alegem pentru o fantana cu apa buna? Despre puturi sapate si forate.

Peste tot se gaseste apa, se spune, doar ca in anumite locuri se gaseste la 4 metri, iar in altele, la 40, ceea ce implica alte sume investite. Oamenii cu bagheta magica nu merita in aceste conditii increderea noastra neconditionata. O nuia tinuta in maini sensibile poate reactiona la schimbarea densitatii solului, dar schimbarea campurilor fizice nu indica intotdeauna existenta panzei de apa, ci poate insemna orice alta perturbatie, de exemplu o bucata a teava ruginita.

Chiar daca si firmele de specialitate folosesc uneori bagheta magica, ele iau in considerare mai degraba hartile geologice ale zonei.

Majoritatea firmelor de specialitate ofera realizarea puturilor forate, pentru ca in afara zonelor “curate” din punct de vedere ecologic, calitatea apei de adancime corespunde mai bine cerintelor igienico-sanitare. In cazul puturilor sapate, a caror adancime este in jur de 10 metri sau mai mica, exista riscul ca din cauza recipitatiilor poluate (fara a lua in calcul vecinatatile imediate), calitatea apei sa se diminueze.

Daca panza de apa este la o adancime mai mare de 10 metri, stabilirea metodei de sapare sau forare se face in functie de caracteristicile geologice ale zonei, de posibilitatile financiare, dar si de modul in care va fi folosita apa.

Putul sapat, al carui camin ar trebui sa mearga pana la 3-4 metri sub nivelul apei subterane, poate sa acopere necesarul de apa menajera a unei familii obisnuite, inclusiv irigarea gradinii. Fiecare metru al caminului subteran depoziteaza circa 600 – 800 l apa. In cazul in care in zona respectiva exista riscul de poluare si daca este necesar ca apa respectiva sa fie potabila, costurile se ridica. Exista aparate care pot filtra materialele microbiologice scurse din haznale si gropile de gunoi de pilda, asa cum exista aparate care pot deduriza apa prin extragerea fierului, manganului si nitratilor.

Putul forat la adancime mica are costuri mai reduse prin comparatie cu cel sapat, dar rezerva de apa este mult mai mica, dar fiind ca diametrul sau este de 100 – 300 mm. Daca intr-o gospodarie care depinde in totalitate de apa extrasa din acest put s-ar folosi concomitent cada de baie, chiuveta de la bucatarie si masina de spalat, pompa de apa s-ar decupla in cateva minute din cauza lipsei de apa. La un diametru atat de mic, pentru o rezerva de apa de 1 mc, adancimea putului poate atinge si 70 metri. In acest caz, functie si de debitul izvorului, se poate opta pentru un rezervor care se acopere nevoile gospodariei si pe care pompa din put sa-l alimenteze permament.

sisteme_de_irigare O carte, odata cumparata, este mereu la dispozitia dvs, in biblioteca, si suplineste cu succes specialistii care nu sunt la indemana noastra cand avem nevoie.

Aceasta carte prezinta cele mai simple tehnici de irigare si furtunuri de gradina cu aspersoare; sunt descrise diferite tipuri de furtunuri si metode moderne pentru imbinarea lor.

O persoana indemanatica, tinand cont de sfaturile de aici, poate instala un sistem de irigare cu mai multe aspersoare, in special pentru gradini mai mici.

Conditii de amplasare a putului – distante minime

In cazul saparii unui nou put, este bine sa luati in calzul urmatoarele distante de siguranta, functie si de conditiile hidro-geologice in care va fi sapat:

  • Distanta fata de groapa de gunoi si de canalul de apa rezidual: in cazul putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 5 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 12 metri.
  • Distanta minima fata de rezervoarele de combustibil: in cazul putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 7 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 20 metri.
  • Distanta minima fata de cotetele de pasari/animale: in cazul putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 10 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 25 metri.
  • Distanta minima fata de drumurile publice si santuri: in cazul putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 12 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 30 metri.
  • Distanta minima fata de terenurile unde se spala autovehicule: in cazul putului mai putin permeabil (argilos), acesta se va amplasa la o distanta minima de 15 metri , iar in cazul solului permeabil (nisip si/sau pietris), aceasta distanta va fi de 40 metri.

Reguli referitoare la realizarea putului:

  • Fara alte constructii in jur pe o raza de minim 2 metri
  • In incinta cladirilor vor fi construite numai puturi inchise, de preferinta cu capac din placa de beton, fixat corespunzator, pentru evitarea alunecarii.
  • Marginea putului va fi placata cu gresie cu rosturi hidrofuge, pe o latime de minim 1 metru de la baza acestuia, si cu o inclinatie de minim 2% de la put

Puturi sapate

Puturile sapate sunt realizate in general pana la o adancime de 20 metri. In sol compact va fi sapata o gaura de diametru cu circa 1 metru mai mare decat diametrul interiorului inelelelor de beton, care este de obicei de 1100 mm. Fundatia unui put sapat trebuie sa fie cu cel putin 2 metri sub nivelul apei freatice.

Inelele din beton vor fi montate in asa fel incat falturile reliefate sa impiedice prelingerea apei dinspre suprafata . Inelele de le fundul putului vor fi inconjurate cu nisip dur pana la o inaltime de peste nivelul apei. Pentru restul inaltimii putului, umplerea gropii din jurul inelelor se poate face si cu pamantul sapat. Inelele de la suprafata pana la adancimea de 2.5-3 metri vor fi etansate cu lut. Peretele deschiderii poate fi confectionat din piatra fasonata sau din caramida, iar partea de sus va fi betonata, ca in figura de mai jos.put_sapat

La postamentul (fundul) putului va fi asezat un strat de circa 0.5 metri de pietris. Stratul inferior va fi alcatuit din pietris de circa 2 mm, peste care urmeaza un strat de 6-8 mm, urmat de inca un strat de pietri dur de 25-30 mm.

In solurile moi, fara coeziune, pot fi construite si asa numitele puturi scufundate: primul inel montat este prevazut in partea inferioara cu o bordura de otel, iar presiunea creste asupra acestuia odata cu montarea celorlalte inele, usurandu-se astfel progresarea in sol. Exista si puturi combinate, ale caror parte superioara este sapata, iar cea inferioara este forata.

Puturi forate

O metoda tot mai raspandita este forarea puturilor, chiar si la adancimi de 60 metri, cu ajutorul unui burghiu de spart piatra, cu aer comprimat.

Orificiul obtinut este captusit cu un utb de polietilena sau policlorura de vinil, cu perete subtire, avand diametrul de 120 -150 mm. Unele firme folosesc instalatii mobile de foraj, prevazute cu burghiu spirala de 250 mm, iar dupa practicarea orificiului se introduc tuburile de PVC perforate. Orificiul este captusit in general cu tuburi din otel fara bavura (burlan de tubaj), care in partea inferioara sutn prevazute cu orificii de scurgere. Acest burlan cu diametru de 150 -300 mm ramane de obicei in orificiu. In partea inferioara a tubului este situat separatorul de nisip. Partea superioara a putului va fi inchisa cu placa din beton, iar etansarea se face cu lut sau mortar, asa cum se vede mai jos.put_forat

Refacerea unei fantani secate

Puturile cu perete deterioarat pot fi curatate, iar captuseala uzata poate fi inlocuita, mai ales in partea superioara, cu inele noi din beton. Stratul de pietris de la postament va fi schimbat, iar in faza finala, peretele putului va fi curatat cu cloruta de calciu sau lapte de var.
In cazul in care putul de adancime mica este desecat, acesta poate fi adancit prin forare, iar spatiul superior poate fi utilizat ca rezervor de apa – vezi imaginea.put_reconstituire

Sfaturi utile legate de puturi

  • Daca apa are o calitate diminuata (nu este limpede sau are miros), aceasta va fi dezinfectata prin fierbere si se va solicita analiza bacterioalogica.
  • Poluarea bacteriologica poate fi inlaturata pe termen lung cu utilizarea solutiilor dezinfectante (mai ales primavara).
  • Daca apa prezinta mirosuri si in urma fierberii si dezinfecatarii – se va solicita analiza de specialitate la directia de sanatate publica.
  • Apa dura se poate deduriza prin fierbere
  • Inainte de inceperea lucrarilor de recmnstruictie, verificati continutlui de gaze al putului,mai ales biozid de carbon (CO2) si gaz metan.
  • Concentratia maxim admisa de CO2 este de 0.5%, dar intr-un put cu diametru mic concetratia la adancime poate ajunge la 3-4%. CO2 fiind mai greu decat aerul, nu iese singur la suprafata. Existenta CO2 se verifica prin coborarea unei lumanari aprinse in put- daca flacara se stinge sau arde neregulat, exista CO2 in concentratie mare. In acest caz se arunca in put o legatura de paie aprinse – aerul cald impinge si gazele nocive la suprafata, sau daca adancimea este mai mica, puteti folosi un ventilator. Gazul metan, pe de alta parte, este mai usor decat aerul, deci iese singur din camin, dar impreuna cu aerul, mai ales in spatii inchise, pate forma un amestec explozibil.
  • Lucratorul care intra in put trebuie sa fie echipat corespunzator, asigurat si asistat de la suprafata de cel putin inca un coleg care sa-l traga la suprafata in caz de nevoie.

Pentru mai multe informatii puteti cumpara cartea Sisteme de irigare, de Jan Tuma. sisteme_de_irigare

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte şi:

Mobila de sufragerie potrivită. Piese esenţiale şi aranjamente funcţionale

Dacă reamenajezi sau te muţi în casă nouă, indiferent dacă vorbim despre un apartament de …