Casa din 1953 transformata in casa pasiva a anilor 2000 - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină Casa din 1953 transformata in casa pasiva a anilor 2000 - Sporul casei - Soluţii şi idei pentru casă şi grădină

Casa din 1953 transformata in casa pasiva a anilor 2000

Modificare si reabilitare casa familiala in Munchwilen, Elvetia.

Date despre cladire
Anul constructiei: 1953
Anul renovarii: 2002
Stare initiala: Sarpanta putrezita, tamplarie din lemn cu vitraj simplu, tencuiala exterioara degradata, cu stricaciuni provocate de umezeala, instalatie de incalzire si instalatie electrica invechite
Suprafata teren: 644 mp
Suprafata locuita: 110 mp
Orientare: sudica
Necesar anual de incalzire (kWh/ m²a): 22 calculat, 22 masurat.

Casa arata inainte de reabilitare astfel:

casa_initial
Planul de situatie:

plan_situatie

Cu exceptia spatiului serei, a fost in mare masura pastrata amprenta initiala a casei, precum si dimensiunile deschiderilor pentru ferestre si usi.
Extinderea camerei de zi exista deja. Sera preia de la aceasta inaltimea, inclinatia acoperisului si proportiile:

extindere_camera_zi

Sera in constructie:

sera_in_constructie

Sera finalizata este inchisa spre camera de zi, astfel fiind asigurata separarea termica intre casa si corpul din sticla ale serei:

sera

Vechea tamplarie din lemn a fost inlocuita cu tamplarie din PVC, care respecta standardele casei pasive.

Peretii exterior au fost termoizolati cu o imbracaminte de polistiren de 24 cm.

In zona jgheabului de la acoperis s-a acordat o atentie deosebita racordarii celor 2 straturi de termoizolatie, lucru care poate fi observat in sectiunea de mai jos:

schita_sectiune

Planseul peste subsol, realizat din elemente prefabricate ceramice, a putut fi izolat doar cu 16 cm de vata mineral bazaltica, datorita inaltimii reduse a subsolului.

Vechea instalatie de incalzire pe pacura a fost inlaturata si inlocuita cu o instalatie de ventilatie cu recuperator de caldura si o pompa de cladura aer-aer. Deoarece valoarea limita a necesarului anual de incalzire pentru o casa pasiva (15 KWh/m²a) este depasita, o soba pe brichete cu regulator al debitului de aer asigura caldura suplimentara pentru a atinge necesarul varfului de sarcina in zilele geroase de iarna.

Pentru a inlatura puntile termice majore s-au realizat cateva modificari minore la anvelopa: scara de intrare si peretele andosat sub balcon au fost inlaturate. Noua scara este detasata constructiv fata de parete, lasand termoizolatia neintrerupta. La fel se intampla si cu peretii spatiului de depozitare, care au fost detasati de peretele casei, planul izolatieri nemaifiind acum interupt.

Pentru balcolul din beton armat existau trei posibilitati: 1) placa balconului ramane asa cum este. In acest caz, din cauza anvelopei termice groase de pe perete, creste temperature in partea interioara a peretilor, in ciuda balconului in consola, care ar fi putut aduce confort termic in zilele calduroase de vara.  2) Intreaga placa est invelita in termoizolatie, ceea ce ar dauna din punct de vedere estetic. 3) Inlaturarea balconului – solutie pentru care s-a si optat – si inlocuirea lui cu o structura din lemn si otel.

Fereastra de la bucatarie a fost marita si ajustata functie de mobilier:

bucatarie1953

Abordarea atenta a din punct de vedere structural a arhitectului Rene Birri a salvat forma initiala a casei, adaptand-o exigentelor contemporane. Desi casa reabilitata se deosebeste doar intr-o mica masura de cea initiala, in ceea ce priveste calitatea spatiului de locuit, in termeni de confort si consum energetic, trecutul si prezentul sunt in lumi diferite.

Consumul energetic inainte de reabilitare era in medie de 1.800 litri pacura pe an, ceea ce inseamna 16.3 l/mp, respectiv 163 kWh/ m²a. Dupa reabilitare, consumul este de numai 22 kWh/ m²a, ceea ce corespunde unui necesar de achizitionat de numai 243 litri pacura pe an.

Pivnita, care fusese folosita ca rezervor de pacura, poate fi folosita acum pentru orice alt scop se doreste.

Exemplul acesta arata ca in cazul reabilitarii cladirilor vechi, standardele casei pasive nu trebuie neparata atinse, dar ca atenuarea puntilor termice, tinand cont si de efortul economic depus, aduce beneficii considerabile pe termen lung.

Constructie

constructie

Unde U = cantitatea de energie calorica transferata prin 1 mp element de constructie (perete, fereastra, acoperis, etc), la o diferenta de temperatura de 1 grad Kelvin (de unde unitatea de masura W/m²K). Cu cat este mai mica valoarea, cu atat este mai bine izolata cladirea.

    Dotari:

dotari

 

Definitia numerica a unei case pasive:
Necesar maxim de energie termica = 15 kWh/m²a
Consum maxim de energie primara (carbune, petrol, gaz)  = 120 kWh/m²a
Sarcina termica maxima = 10 W / m²

Alte 24 de proiecte de case pasive expuse dataliat (foto, planuri, dotari, explicatii), precum si notiuni de baza despre normele ce trebuie respectate pentru ca o casa sa fie pasiva in adevaratul sens al termenului, gasiti in volumul Casa Pasiva, de Anton Graf.

casa_pasiva

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Citeşte şi:

Cum construieşti o casă care să îţi aducă facturi mici la întreţinere?

În zilele noastre este o provocare să ţii pasul cu schimbările tehnologice, dar ca să …