Comparaţie între vata de sticlă şi cea bazaltică şi utilizările cele mai potrivite pentru fiecare

Dacă întrebăm care este mai bună variantă dintre vata minerală de sticlă şi cea bazaltică, primim de obicei ca raspuns o înşiruire de caracteristici fizice şi chimice, plus, probabil, o serie de păreri personale.

Dacă întrebăm însă care este mai bună variantă pentru un proiect anume, deja decizia este mult mai uşoară. Şi corectă, pentru că atunci când ai în vedere scopul final, trebuie să ţii cont de mai multe criterii, pe lângă caracteristicile fizice şi chimice ale unui produs.

Vom începe prin a scrie despre modul de obţinere, principalele caracteristici şi proprietăţi şi vom încheia prin a împărţi cele 2 tipuri de vată minerală în funcţie de utilizările cele mai probabile.

1. Materii prime şi modul de obţinere

Ambele sunt produse de origine minerală şi se obţin astfel: bazaltul, respectiv sticla şi nisipul, se topesc în furnal la temperaturi înalte şi apoi, printr-un proces similar cu cel al producerii vatei de zahăr, lava /sticla topită este transformată în fibre microscopice, care se adună în mod firesc în mici scame.

Acestora li se adaugă adezivi, pentru a putea fi adunate în “pături” pufoase, care se tratează cu substanţe împotriva umidităţii şi apoi sunt aşezate mecanizat în straturi, până ce se obţine grosimea dorită a produsului final.

Vata minerală mai are acum de trecut printr-o serie de compresoase şi cuptoare pentru a obţine parametrii doriţi, apoi se taie în plăci de dimensiuni prestabilite.

Vata minerala ECOSE – mai sănătoasă pentru noi şi obţinută în mod sustenabil

2. Transport, depozitare, manipulare

Datorită faptului că se poate presa până ce îşi reduce volumul de câteva ori, vata de sticlă este mai avantajoasă din punct de vedere al transportului şi depozitării.

Din acelaşi motiv, este mult mai prezentă pe rafturile anumitor comercianţi, care preferă să stocheze mărfuri mai multe, cu valoare mare şi volume mai mici.

Modul de ambalare şi densitatea mică, fac vata de sticlă mult mai uşor de manipulat pe şantier, de exemplu de înfăşurat în jurul unor structuri tubulare. Pe de altă parte, există şi produse speciale din vată bazaltică pentru izolari tehnice.

3. Coeficientul de transfer termic (λ)

Cu cât λ este mai mic, cu atât materialul respectiv este mai bun izolator. Drept urmare, acolo unde performanţele termice primează, vata de sticlă oferă o plajă mai mare de opţiuni, la o greutate mult redusă faţă de vata bazaltică:

λ vată de sticlă variază de la 0.032 W/mK până la 0.044
λ vată minerală bazaltică variază de la 0.035 W/mK până la 0.040

4. Protecţia la zgomot sau izolarea fonică

Orice tip de vată minerală protejează şi fonic, dar producătorii au în portofoliu şi produse speciale pentru izolare acustică, cum sunt NaturBoard VENTACUSTO – excelent izolator fonic datorită structurii fibroase şi dense, recomandat pentru faţade ventilate, plăcile de vată de sticlă AKUSTIC BOARD, recomandate pentru umplerea pereţilor de compartimentare, sau vata de sticlă la rolă DECIBEL.

Pentru o decizie corectă, pe lângă nevoia de protecţie la zgomot, trebuie să se ia în calcul cel puţin încă un parametru, cum este coeficientul de transfer termic.

5. Rezistenţa la compresiune

Este necesară acolo unde, pe lângă izolarea din punct de vedere termic, elementul constructiv este supus şi la încărcări mari sau trafic însemnat. În aceste cazuri (terase, pardoseli), vata bazaltică este materialul recomandat.

Am vorbit într-un articol anterior despre Termoizolaţia acoperişurilor tip terasă, iar AICI veţi găsi si produsele speciale pentru acest tip de proiect.

6. Protecţia la foc

Datorită punctului foarte înalt de topire, vata bazaltică este perfectă pentru aplicaţiile unde protecţia la foc este o cerinţă primordială: rezistă până la 4 ore la incendiu, faţă de vata de sticlă care rezistă jumătate de ora.

7. Temperatura de lucru

Vata bazaltică îşi păstrează proprietăţile izolatoare până la temperaturi de 850°C, faţă de 230°C vată de sticlă.

8. Densitatea si greutatea materialului

Sunt foarte importante în termeni de manipulare şi transport, dar şi de montaj. O izolarea termică eficientă poate fi obţinută cu vata minerală de sticlă la fel ca şi cu vată bazaltică, dar vata de sticlă are o greutate mai mică. Pentru a obţine o rezistenţă termică de 2.50 m2 K/W, este necesar 1 kg de vată de sticlă pe mp, la o grosime de 100 mm, în timp ce în cazul vatei bazaltice, aceeaşi rezistenţă termică se obţine cu 2.30 kg/mp.

9. Revenirea la forma iniţială

Vata de sticlă îşi revine perfect după ambalare, ceea ce înseamnă eficienţă în transport, manipulare şi depozitare, în timp ce vata bazaltică nu este recomandat să fie presată la transport.

Cele mai potrivite aplicaţii pentru vata de sticlă şi vata bazaltică

Aşadar, la ce aplicaţii este mai potrivită vata de sticlă? Dar cea bazaltică?

După cum vedeţi, atunci când încercaţi să decideţi, sunt mai mulţi factori de luat în calcul decât coeficientul de transfer termic. De aceea este bine să luaţi astfel de decizii importante împreună cu proiectantul dvs sau un specialist în eficientă energetică.

Mai jos găsiţi un tabel orientativ cu utilizările cele mai potrivite pentru fiecare tip de vată minerală.

	Vata bazaltică	Vata de sticlă
Termoizolaţii exterioare faţade de contact (cu tencuială)	X
Termoizolaţii exterioare faţade ventilate *		X
Termoizolarea faţadei pe interior		X
Pereţi interiori / despărţitori		X
Termoizolaţie acoperişuri înclinate		X
Acoperiş tip terasă	X
Acoperiş verde	X
Termoizolaţia pardoselii	X
Termoizolaţia tavanelor		X
Izolare tehnică	X

*Faţada ventilată = element constructiv fixat la o anumită distanţă faţă de peretele clădirii prin intermediul unei structuri portante metalice sau din lemn. Materialul de placare poate fi din aliaj metalic, PVC sau lemn, dar important este că între acest material şi structura peretelui de cărămidă + termoizolaţie să se afle un strat de aer.

Sursă: