3 gaze periculoase ce se pot acumula în casă și cum te protejezi

Există mai multe tipuri de gaze ce se pot acumula în casă, însă acestea 3 sunt deosebit de periculoase pentru sănătate și chiar ne pot pune viața în pericol imediat: gazul metan, monoxidul de carbon și radonul.

Gazul metan

Gazul metan și energia electrică de la rețea sau produsă de sisteme solare sau eoliene sunt indispensabile funcționării unei case moderne. Însă chiar dacă avem nevoie de el pentru a ne încălzi și a ne hrăni, gazul metan este și unul dintre cele 3 gaze periculoase, care ne pot produce probleme majore. Emisiile de gaz metan necontrolate în orice incintă prezintă un pericol mortal: gazul în sine este extrem de toxic și poate induce moarte prin asfixiere. Cel de-al doilea mare pericol rezidă din aceea că gazul metan este și foarte inflamabil, o mică scânteie putând să declanșeze explozia.

Dacă simțiți miros de gaz metan în casă, sau sesizați fluctuații ale presiunii la ochiurile de la aragaz, închideți imediat gazul de la robinetul principal, deschideți ferestrele și sunați imediat la compania de distribuție din zona voastră.

Ce puteţi face?

Emisiile necontrolate de gaz metan se detectează ușor, prin cel puțin 2 mijloace:

Mirosul specific, sulfuros, care provine de la substanța adăugate special în gazul metan tocmai în acest scop (gazul metan în stare naturală este inodor și incolor)
Cu ajutorul detectoarelor de gaz care ar trebui să existe în fiecare casă.

Ca măsuri preventive, niciodată nu “săriți” peste inspecțiile tehnice ale instalațiilor de gaz și ale centralei termice pe gaz. Și în nici un caz să nu vă instalați sau se reparați centrala termică cu personal neautorizat! În plus, nu uitați de vechile sfaturi de a închide aragazul și cuptorul dacă nu le folosiți, sau când plecați de acasă.

Nu uitați să-i instruiți și pe cei mici despre responsabilitatea pe care o implică folosirea gazului metan!

Exemplu de detector de gaz metan si GPL. Cele mai simple modele costa intre 100 si 200 lei.

Monoxidul de carbon

Denumit și ucigașul tăcut, monoxidul de carbon este produs de orice instalație care folosește combustibili organici (gaz, lemn, cărbune). Spațiile închise în care funcționează aparate precum centrale termice, boiler-e, seminee, generatoare, s.a. sunt predispuse la acumularea de gaze periculoase, dar surse pot fi și aparatele de gătit pe bază de gaz metan folosite pentru încălzire, gazele de eșapament acumulate în garajele închise și coșurile de fum necurățate.

Simţurile noastre nu îl pot detecta – este incolor, inodor şi insipid la temperaturi ale aerului între 20 si 25⁰ C – iar simptomele intoxicaţiei se pot atribui unei multitudini de alte afecţiuni posibile: greaţă, stare de vomă, ameţeli, dureri de cap, oboseală, stare de slăbiciune, confuzie, dezorientare şi probleme cu vederea. Din cauza simptomelor comune şi a interpretării lor eronate – multe familii afectate tind să creadă că suferă de vreun fel de intoxicatie alimentară – intoxicaţiile cu monoxid de carbon sunt imposibil de detectat fără analize de sânge.

Ce puteţi face?

inspectaţi periodic şi curăţaţi sistemele de încălzire din locuinţă, inclusiv coşurile de fum,
asiguraţi o ventilaţie corespunzătoare, mai ales în încăperile în care se află instalaţiile de încălzire şi apă caldă
urmaţi întotdeauna instrucţiunile producătorilor privind instalarea şi operarea dispozitivelor de încălzire şi apă caldă şi lucraţi cu profesionişti atestaţi.
Dacă vă instalaţi sobă, atunci lucraţi cu profesionişti care ştiu cum se asigură etanseitatea sobei, a coşului de fum, dar şi că trebuie asigurată o priză de aer proaspăt.
Instalaţi în locuinţe alarme de monoxid de carbon certificate conform standardelor in domeniu.

Despre detectarea monoxidului de carbon, puteti citi mai multe aici.

Exemplu de detector de monoxid de carbon. Cele mai simple modele costa intre 80 si 100 lei.

Radonul

Radonul este un gaz radioactiv prezent în mod natural în sol, care provine din dezintegrarea radiului, cel din urma provenind din dezintegrarea uraniului, prezent în sol și roci, în mod natural și în cantități foarte mici.” În mod normal, radonul nu prezintă risc, ci doar atunci când se acumulează în spații închise, precum pivnițele, parterurile caselor și parcările subterane, mai ales cele slab aerisite, motiv pentru care normativele în construcții vor fi modificate astfel încât acest lucru să fie înlăturat”, a semnalat Președintele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare, anunțând că România va avea o hartă a radonului în curând, care va fi dată publicității imediat ce va fi gata.

În România, nivelul maxim de radiații al fondului natural este de 300 becquerel/mc. Potrivit datelor CNCAN, la nivel național, media de radiații este de 145 bq/mc, iar în București ajunge la 202 bq/mc. Sunt câteva locuri în tară unde acest nivel depășește nivelul natural. Este vorba de zonele unde se află zăcăminte cu minereuri radioactive. În acest moment, Compania Națională a Uraniului are în subordine 4 subunități teritoriale în funcțiune, în județele: Bihor, Caras-Severin, Suceava și Brasov.

Ce puteţi face?

În America de Nord, de pildă, unde riscurile expunerii la radon sunt cunoscute de ceva vreme, se folosesc deja soluții simple și necostisitoare pentru colectarea și ventilarea radonului din solul de sub case – vezi imaginea de mai jos.

Până la modificarea normativelor de construcții în România și apariția de astfel de soluții de ventilare, țineți minte să construiți ferestre la pivnițe și beciuri și să le folosiți cât mai des, iar zonele de intrare a țevilor în casă să fie etansate perfect. Ajută foarte mult și pomparea continuă de aer proaspăt la parterurile sau în pivnițele caselor, care forțează gazele acumulate să urce și să se disipe apoi în atmosfera prin aerisire. Trebuie împiedicat aerul sa stagneze.

Vedeți detalii despre situația radonului în România și aici.